duminică, 13 martie 2011
miercuri, 9 martie 2011
O NOUĂ ZI
în valuri de energie vălurindă
de lumină albastră
pâlpâindă
vedem începând
ziua cea mare
Ciclul Creaţiei Divine
îşi începe drumul
în marea sărbătoare
la început de val
în energiile zilei
trăim vremuri unice
am fost meniţi să le trăim
în aceste clipe legate
de evenimente cosmice
în împlinirea
destinului profeţit
cu trecene din matricea
Timpului Sacru
îndrumaţi
de Lumina Divină
a Creatorului
Halas Elena Dorina
marți, 8 martie 2011
PRIVILEGIUL DE A ÎMBĂTRÂNI
PRIVILEGIUL DE A IMBATRANI
****** *****
După atâţia ani, eu am devenit astăzi persoana care mi-am dorit să fiu.
Am prieteni fantastici, o viata liniştita şi frumoasă, multe amintiri minunate, pe care nu le-aş schimba niciodată pentru mai puţine fire de par cărunte. Cu cât înaintez în viaţă, cu atât devin cea mai bună prietenă a mea şi ceea ce este mai plăcut este că această prietenă nu mă contrazice niciodată sau aproape deloc. Îmi permit să mănânc un pic mai mult la o petrecere şi să fac ceea ce-mi place! Eu nu am avut prea mulţi prieteni. Nu-mi mai fac griji pentru un biscuit ronţăit în plus sau pentru că nu am dormit destul...sau am cumpărat ceva inutil, care nu-mi va servi la nimic sau, probabil, niciodată...
Pe parcursul vietii, am avut inima frântă de mai multe ori, dar cum să nu am când am pierdut o fiinta dragă? Cine nu ar suferi?
Sincer, pe cine interesează dacă eu vreau să citesc sau să mă joc la calculator până la 4 dimineaţa, apoi sa dorm până la prânz?! Da, se intâmplă sa dansez singură muzica retro, amintindu-mi clipele frumoase. Dar durerea , necazurile mi-au dat forţa de a avea mai multă compasiune şi de a fi mult mai umană cu ceilalţi.
Mă simt privilegiată că am trăit până acum şi că am părul incărunţit. Chiar dacă bucuriile nu mi-au zâmbit întotdeauna...sau necazurile m-au copleşit, am căutat să descopăr noi drumuri pentru a-mi urma calea mea. Sunt atât de mulţi cei care nu au râs niciodată în viaţa lor şi care mor înainte de a imbătrâni...
Astăzi, am acest privilegiu de a putea spune DA şi cel de a spune NU. Îmbătrânind, este uşor să fii pozitiv : pur şi simplu, iţi decizi propria fericire!
În fiecare dimineaţă, pot sta cateva minute în patul meu, amintindu-mi greutăţile întâmpinate în viaţa mea sau să mă ridic şi să mulţumesc cerului pentru clipele fericite. Nu mă mai preocupă ce gandesc ceilalţi , nu-mi mai pun multe întrebări despre mine însămi...în cele din urmă, nu este atat de rău să fii bătrân.
Nu voi trăi etern, dar sunt înca aici...cu siguranţă că nu-mi voi pierde timpul cu vâicăreli sau neliniştindu-mă pentru ceea ce nu pot schimba sau să mă aştept la ceva care m-ar putea dezamăgi...
Pentru a fi fericită, mi-am eliberat inima de ură, mintea de gânduri negre...trăiesc modest...ofer mai mult şi mă aştept să primesc mai puţin.
***ASTĂZI, CONSIDER VÂRSTA MEA CA UN PRIVILEGIU MINUNAT! ***
****** *****
După atâţia ani, eu am devenit astăzi persoana care mi-am dorit să fiu.
Am prieteni fantastici, o viata liniştita şi frumoasă, multe amintiri minunate, pe care nu le-aş schimba niciodată pentru mai puţine fire de par cărunte. Cu cât înaintez în viaţă, cu atât devin cea mai bună prietenă a mea şi ceea ce este mai plăcut este că această prietenă nu mă contrazice niciodată sau aproape deloc. Îmi permit să mănânc un pic mai mult la o petrecere şi să fac ceea ce-mi place! Eu nu am avut prea mulţi prieteni. Nu-mi mai fac griji pentru un biscuit ronţăit în plus sau pentru că nu am dormit destul...sau am cumpărat ceva inutil, care nu-mi va servi la nimic sau, probabil, niciodată...
Pe parcursul vietii, am avut inima frântă de mai multe ori, dar cum să nu am când am pierdut o fiinta dragă? Cine nu ar suferi?
Sincer, pe cine interesează dacă eu vreau să citesc sau să mă joc la calculator până la 4 dimineaţa, apoi sa dorm până la prânz?! Da, se intâmplă sa dansez singură muzica retro, amintindu-mi clipele frumoase. Dar durerea , necazurile mi-au dat forţa de a avea mai multă compasiune şi de a fi mult mai umană cu ceilalţi.
Mă simt privilegiată că am trăit până acum şi că am părul incărunţit. Chiar dacă bucuriile nu mi-au zâmbit întotdeauna...sau necazurile m-au copleşit, am căutat să descopăr noi drumuri pentru a-mi urma calea mea. Sunt atât de mulţi cei care nu au râs niciodată în viaţa lor şi care mor înainte de a imbătrâni...
Astăzi, am acest privilegiu de a putea spune DA şi cel de a spune NU. Îmbătrânind, este uşor să fii pozitiv : pur şi simplu, iţi decizi propria fericire!
În fiecare dimineaţă, pot sta cateva minute în patul meu, amintindu-mi greutăţile întâmpinate în viaţa mea sau să mă ridic şi să mulţumesc cerului pentru clipele fericite. Nu mă mai preocupă ce gandesc ceilalţi , nu-mi mai pun multe întrebări despre mine însămi...în cele din urmă, nu este atat de rău să fii bătrân.
Nu voi trăi etern, dar sunt înca aici...cu siguranţă că nu-mi voi pierde timpul cu vâicăreli sau neliniştindu-mă pentru ceea ce nu pot schimba sau să mă aştept la ceva care m-ar putea dezamăgi...
Pentru a fi fericită, mi-am eliberat inima de ură, mintea de gânduri negre...trăiesc modest...ofer mai mult şi mă aştept să primesc mai puţin.
***ASTĂZI, CONSIDER VÂRSTA MEA CA UN PRIVILEGIU MINUNAT! ***
LEGENDA FLORII DE MAC
Macul de camp,floricica rosie si firava care creste pe marginea drumurilor si mai ales pe langa semanaturile de cereale a fost considerat simbolul somnului adanc si al mortii:al somnului,pentru ca din maci se extrage opium si al mortii deoarece are culoarea rosie ca sangele.
Macii erau cunoscuti inca de acum 3000 de ani cand s-au gasit maci in piramidele egiptene.
Romanii credeau ca macii pot vindeca ranile din dragoste si de aceea foloseau floarea in vrajile de dragoste.
Grecii vedeau in mac farmecul dragostei si credeau ca floarea e un semn al fertilitatii si ca aduce sanatate si putere ,de aceea atletii primeau inainte de competitii,o potiune magica, un amestec din seminte de mac cu miere si vin.
O legenda greaca spune ca macul a fost creat de Somnus, zeul somnului pentru a o ajuta pe Ceres,zeita recoltelor,care era epuizata dupa ce-si cautase fiica ratacita,de aceea nu mai avea putere sa dea rod recoltelor de grau.Macii au ajutat-o sa doarma si dupa ce si-a revenit,graul a inceput sa creasca din nou.De aici credinta ca prezenta macilor in lanul de grau este esentiala pentru recolta.
Demeter,spune legenda,a creat macul in scopul de a o ajuta sa doarma dupa ce-si pierduse fiica,pe Persephone.
Hypnos and Thanatos (Somnul si Moartea) au fost reprezentati cu coronite de mac sau tinand in maini flori de mac.Evident,grecii erau constienti ca un somn foarte profund indus de opium poate sa duca la moarte.
Alta poveste despre mac spune ca o vrajitoare rea a transformat o femeie intrun mac.Din acea zi,femeia a trait in camp cu ceilalti maci si avea permisiunea sa-si viziteze familia numai in timpul noptii. Intro noapte,femeia i-a spus sotului sau ca daca va culege floarea de mac a doua zi,atunci vraja se va rupe.Dimineata barbatul s-a dus pe camp si a vazut acolo sute de maci care aratau la fel.Dupa ce s-a uitat la fiecare mac in parte,barbatul a stiut care dintre ei e sotia sa,deoarece macul era singura floare care nu avea stropi din roua diminetii. Cand a cules macul,vraja a fost dezlegata si ei au trait fericiti dupa aceea.
In timpul razboaielor lui Napoleon s-au observat flori misterioase care infloreau langa mormintele proaspete ale soldatilor rapusi de razboi.Acele flori,macii, erau rosii ca sangele.Se spune ca macii rosii s-au nascut din sangele varsat de eroi in razboaie .
Dupa primul razboi mondial(1914-18 )medic militar chirurg canadian Lt.-Col. John McCrae, impresionat de multimea florilor rosii de mac, crescute pe campuri si prin cimitirele eroilor, scrie un superb si cutremurator poem intitulat” In Flanders Fields”( cazut el insusi pe campul de lupta si devenit erou).
Macul de camp,floricica rosie si firava care creste pe marginea drumurilor si mai ales pe langa semanaturile de cereale a fost considerat simbolul somnului adanc si al mortii:al somnului,pentru ca din maci se extrage opium si al mortii deoarece are culoarea rosie ca sangele.
Macii erau cunoscuti inca de acum 3000 de ani cand s-au gasit maci in piramidele egiptene.
Romanii credeau ca macii pot vindeca ranile din dragoste si de aceea foloseau floarea in vrajile de dragoste.
Grecii vedeau in mac farmecul dragostei si credeau ca floarea e un semn al fertilitatii si ca aduce sanatate si putere ,de aceea atletii primeau inainte de competitii,o potiune magica, un amestec din seminte de mac cu miere si vin.
O legenda greaca spune ca macul a fost creat de Somnus, zeul somnului pentru a o ajuta pe Ceres,zeita recoltelor,care era epuizata dupa ce-si cautase fiica ratacita,de aceea nu mai avea putere sa dea rod recoltelor de grau.Macii au ajutat-o sa doarma si dupa ce si-a revenit,graul a inceput sa creasca din nou.De aici credinta ca prezenta macilor in lanul de grau este esentiala pentru recolta.
Demeter,spune legenda,a creat macul in scopul de a o ajuta sa doarma dupa ce-si pierduse fiica,pe Persephone.
Hypnos and Thanatos (Somnul si Moartea) au fost reprezentati cu coronite de mac sau tinand in maini flori de mac.Evident,grecii erau constienti ca un somn foarte profund indus de opium poate sa duca la moarte.
Alta poveste despre mac spune ca o vrajitoare rea a transformat o femeie intrun mac.Din acea zi,femeia a trait in camp cu ceilalti maci si avea permisiunea sa-si viziteze familia numai in timpul noptii. Intro noapte,femeia i-a spus sotului sau ca daca va culege floarea de mac a doua zi,atunci vraja se va rupe.Dimineata barbatul s-a dus pe camp si a vazut acolo sute de maci care aratau la fel.Dupa ce s-a uitat la fiecare mac in parte,barbatul a stiut care dintre ei e sotia sa,deoarece macul era singura floare care nu avea stropi din roua diminetii. Cand a cules macul,vraja a fost dezlegata si ei au trait fericiti dupa aceea.
In timpul razboaielor lui Napoleon s-au observat flori misterioase care infloreau langa mormintele proaspete ale soldatilor rapusi de razboi.Acele flori,macii, erau rosii ca sangele.Se spune ca macii rosii s-au nascut din sangele varsat de eroi in razboaie .
Dupa primul razboi mondial(1914-18 )medic militar chirurg canadian Lt.-Col. John McCrae, impresionat de multimea florilor rosii de mac, crescute pe campuri si prin cimitirele eroilor, scrie un superb si cutremurator poem intitulat” In Flanders Fields”( cazut el insusi pe campul de lupta si devenit erou).
See more fantasy images here!
FĂRĂ RĂSPUNS
O altă zi
şi-n vazduh pluteşte
o ceaţă albăstruie
ca un văl transparent
peste orizont şi te învăluie
răcoarea călduţă
după un ropot de ploaie.
Am privit cerul
dorind să ating norii
sau să plutesc pe ei
şi să veghez de-acolo de sus
lumea tristă, posomorâtă.
Uneori norii au forme bizare
sau forme atât de cunoscute nouă
încât ne place sa-i privim
şi ne devin prieteni.
Norii trec si meditez
că sunt un simplu pământean
iar viaţa mea trece ca norii
cu mişcari lente pe lângă mine.
Unde te duci ,Viaţă?
Realizez că fiecare intrebare
naşte alta si nu orice întrebare
are şi răspuns.
FĂRĂ RĂSPUNS
O altă zi
şi-n vazduh pluteşte
o ceaţă albăstruie
ca un văl transparent
peste orizont şi te învăluie
răcoarea călduţă
după un ropot de ploaie.
Am privit cerul
dorind să ating norii
sau să plutesc pe ei
şi să veghez de-acolo de sus
lumea tristă, posomorâtă.
Uneori norii au forme bizare
sau forme atât de cunoscute nouă
încât ne place sa-i privim
şi ne devin prieteni.
Norii trec si meditez
că sunt un simplu pământean
iar viaţa mea trece ca norii
cu mişcari lente pe lângă mine.
Unde te duci ,Viaţă?
Realizez că fiecare intrebare
naşte alta si nu orice întrebare
are şi răspuns.
Halas Elena Dorina
AMĂGIRE
AMĂGIRE
Am mai făcut un pas
mărunt spre fericire
dar s-ar putea să fie
amăgire
şi număr stelele pe cer
din nebunie
sau poate plictiseală
şi uit să mă număr pe mine,
singura stea care contează.
Privesc realitatea ce mă izbeşte
cu partea ei ascunsă în umbră
şi simt că
ceea ce nu vedem ne vede,
ceea ce nu simţim ne simte
iar ceea ce nu ne lipseşte
ne aparţine.
Omul ca fiinţă haotică
va căuta cunoaştere,
va claca in necunoaştere,
va oscila între nebunia
decoperirii
şi plictiseala de armonie
iar fericirea este doar
momeala ce-l va ţine
intr-o veşnică căutare.
LUMINA ALBASTRĂ
, LUMINA ALBASTRĂ "
Puternice sfere de lumină albastră
spirite mult evoluate
conlucrează direct în formarea
de noi universuri şi forme de viaţă
ajutând Pământul şi pe noi
în schimbările planetare
din procesul ascensiunii
omenirii pe o nouă treaptă.
Frecvenţe şi radiaţii solare
vor produce mutaţii
A.D.N.-ului vieţii
curăţat de negativism
şi fiinţele vor străluci
în noile energii
când schimbări rapide vor fi.
Sferele de Lumină pot zgudui
convingeri seculare
manipulări mentale
oferind revelaţii
deschizând valuri către Adevăr
uşa spre pasul următor
în această călătorie
a evoluţiei sufletului
înălţării şi eliberării de limitări
trecând prin Portalul de Conştiinţă
spre o altă dimensiune
in Lumina aurie
a Darurilor Divine.
Puternice sfere de lumină albastră
spirite mult evoluate
conlucrează direct în formarea
de noi universuri şi forme de viaţă
ajutând Pământul şi pe noi
în schimbările planetare
din procesul ascensiunii
omenirii pe o nouă treaptă.
Frecvenţe şi radiaţii solare
vor produce mutaţii
A.D.N.-ului vieţii
curăţat de negativism
şi fiinţele vor străluci
în noile energii
când schimbări rapide vor fi.
Sferele de Lumină pot zgudui
convingeri seculare
manipulări mentale
oferind revelaţii
deschizând valuri către Adevăr
uşa spre pasul următor
în această călătorie
a evoluţiei sufletului
înălţării şi eliberării de limitări
trecând prin Portalul de Conştiinţă
spre o altă dimensiune
in Lumina aurie
a Darurilor Divine.
ÎNGERI
ÎNGERI
Braţele lui Dumnezeu
ne cuprind pururi
cu blândeţea
energiilor colective
ale Luminii Celeste
prin îngeri păzitori
drept protectori
şi ghizi
nevăzuţi de noi
în astral
uneori cu forma umana
neînţeleşi aici.
Sunetul sferelor
în coruri de îngeri
cu vibraţii si tonuri
maiestuoase
vindecă inimile frânte
îmblânzeşte căderea
ajutând călătoria sufletului
pâna la atingerea
Sursei Creatoare.
ARTA IUBIRII
ARTA IUBIRII
Arta iubirii
e arta desăvârşirii
căci dacă şti să iubeşti
îţi vei da seama
cine eşti,
adică iubire
şi totul in jurul nostru
e iubire, desăvârşire.
Te naşti, trăieşti,
mori din iubire,
cultivi iubirea
dar puţini înţeleg
că a iubi
înseamnă de fapt
a te dărui pe tine.
Arta iubirii
e arta desăvârşirii
căci dacă şti să iubeşti
îţi vei da seama
cine eşti,
adică iubire
şi totul in jurul nostru
e iubire, desăvârşire.
Te naşti, trăieşti,
mori din iubire,
cultivi iubirea
dar puţini înţeleg
că a iubi
înseamnă de fapt
a te dărui pe tine.
-
Comentariu publicat de HALAS ELENA DORINA pe Februarie 14, 2011 la 4:27pm
-
in fiecare zi si orice clipa....nu conteaza data...a spune ,,te iubesc" sau a-ti manifesta iubirea e cel mai important lucru fiindca s-ar putea ca mai apoi ,cand ai vrea sa faci acest lucru,sa fie prea tarziu.......
Te iubesc cu prietenie si respect,te iubesc fiindca a iubi e scris in legile omenesti, te iubesc pentru ceea ce esti si pentru ceea ce nu esti, te iubesc fiindca nu degeaba ni s-au intersectat drumurile,te iubesc fiindca existi si esti minunata ca om si prietena.......in final te iubesc fiindca te iubesc!
-
Comentariu publicat de Bejliu Anne Marie pe Februarie 14, 2011 la 3:35pm
-
şi când îţi dai seama cine eşti şi mai ales cum eşti...vezi din ce în ce mai clar goliciunea din jurul tău, indiferenţa. într-adevăr, totul e Iubire, din Iubire, pentru Iubire, născut, dar din păcate s-au construit multe, prea multe scene unde se joacă teatru de mâna a n-a.
era mai simplu un strănut al Divinităţii şi Iubirea se manifesta curat, pur înţelept decât atâta raţiune umană, dorinţă de a distruge orice este frumos.
Iertare dar Iubirea astăzi, se ascunde în peşteri adânci. Superficialitatea acestei zile faţă de Dragobetele românesc, mă înspăimântă. La noi simplitatea domneşte, fără atâta publicitate penibilă, inimioare, floricele creponate şi alte tâmpenii. Nu e sărbătoarea sufletului meu, a inimii mele. Poate al celor ce acceptă împrumuturile kitschs-urilor occidentale.
Frumoasă ideea ta!
Într-adevăr te dărui, arzi pentru Iubire deplin pentru a lăsa liber sufletul să devină combustibil flăcării Iubirii şi mai departe spiritul tău să devină scânteie în deplina frumuseţe a Cerului Cerurilor.
-
Comentariu publicat de Dorneanu Eduard
- asa e ..asta inseamna..a te darui pe tine...felicitari....omagii!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)