duminică, 30 decembrie 2012

De-aş fi


de-aş fi copac
mi-aş înfige rădăcinile adânc
în pământul sufletului meu
vântul mi-ar mângâia privirea
soarele ar râde cu mine
şi-am cânta împreună

de-aş fi picătură de ploaie
împreună cu alte milioane
am spăla pământul 
în călătoria lui fără sfârşit
între naştere şi renaştere
ca pe o binecuvântare

sau munte să fiu m-aş înalţa
să susţin cu braţele mele cerul
să fiu piatra de credinţă
în faţa măreţiei creaţiei Divine
acolo izvorul iubirii ar curge

rădăcină aş vrea să cresc
cu sete să sorb iubirea
din seva pamântului
s-o urc apoi contra firii
prin tulpină pentru frunze
pentru copac , pentru munte

pentru tine sunt doar gând
al trupului rupt din pământ

Elena Dorina Halas

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu