luni, 29 septembrie 2014



  • Pod între tăceri



    stai acolo taciturn
    încărunţit de timpuriu
    cu privirea mijită sub fumul ţigării
    un visător în necuprinsul fiinţei tale
    uşor amară în rodirea gândului

    din şoapta clipei ce a încremenit în uitare
    îţi taci gândul de parcă ele
    cuvintele te-ar răni

    nu-ţi vorbeşti tristeţea
    şi nici nu vezi cum moare timpul
    cum renasc suflete la margini de cuvânt
    vezi doar tăcerea gândului tău lăuntric

    îţi taci gândul
    cuvintele au vibraţii şi nu le vrei
    nu privi doar cu ochiul minţii
    dă glas gândului prin puterea cuvântului
    ieşi din tunelul tăcerii şi construieşte pod între noi
    iar gândurile vor curge lichide
    cuvintele vor înflori podul suspendat între tăceri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu