Resemnare

Prin valul pământului

cuvântul devine nisip
în îmbrăţişare de timp

ca o absentă iluzie

aidoma vântului rebel

în voia viselor rătăcite.

Pe acest meleag de cuvânt

lăsat uitat în colb de galop

şi plete ridicate-n coamă
prin nisipul 

din vise fără noimă

rătăcite-n cochilie
caut iubirea

cât mai adânc săpată-n piatră.

Timpul spulberă visarea

căci viaţa-i o clipită-n curgerea ei.

Adâncă-mi e tăcerea în acest val

cu spulberata resemnare de nisip

când eu mai caut surâsul uitat.

Halas Elena Dorina